Acceleratorul-sperietoare de particule s-a stricat în mod misterios

Prima Pagina

Stiri||Noutati

Stiri IT / Science

Acceleratorul-sperietoare de particule s-a stricat în mod misterios

Joi, 06 August 2009 08:55

Large Hadron Collider (LHC), acceleratorul gigant de particule a cărui construcţie a durat 15 ani şi a costat respectabila sumă de 9 miliarde de dolari, s-a stricat în mod misterios. Armata de minţi luminate care a participat la construcţia şi la operarea lui nu are nici o idee de ce şi nici în cât timp l-ar putea face să funcţioneze din nou.

Multi dintre magnetii acceleratorului LHC si-au pierdut deodata abilitatea sa opereze la energii inalte

04 Aug 2009 Multi dintre magnetii acceleratorului LHC si-au pierdut deodata abilitatea sa opereze la energii inalte

Cea mai mare şi mai ambiţioasă maşinărie ştiinţifică a timpurilor sale, Large Hadron Collider nici măcar nu a apucat să-i fie testate abilităţile pentru care a fost de altfel creată: producerea unei particule numite bozon Higgs, despre care se crede că e cea care înzestrează cu masă alte particule elementare, identificarea materiei întunecate despre care astronomii susţin că ocupă 25% din cosmos sau demonstrarea existenţei altor dimensiuni ale vieţii pe Pământ, în afara celor recunoscute până acum, trei ale spaţiului şi una a timpului.

LHC a avut însă parte de o lansare cu mare fast toamna trecută, ştirea despre el a făcut înconjurul lumii şi l-a transformat în acelaşi timp şi într-o sperietoare pentru mulţi, anume cei care erau convinşi că ciocnirile de particule pe care le va executa vor aduce sfârşitul vieţii pe Pământ, dând naştere la proteste şi teorii dintre cele mai înspăimântătoare.

Acum, că LHC s-a stricat şi încă nu se ştie de ce, câţiva dintre străluciţii fizicieni care au lucrat la el l-au şi lăsat baltă şi au plecat să se pună în slujba unui proiect rival, mai mic, ce-i drept, de peste Ocean. Totuşi, săptămâna aceasta, oamenii de ştiinţă de la Centrul European pentru Cercetare Nucleară (CERN) urmează să anunţe dacă şi în ce fel va fi repornit faimosul LHC cândva, iarna care vine.

„Acesta va fi un moment care merită deschiderea unei şampanii“, scrie cu speranţă cotidianul american „The New York Times“, însă în acelaşi timp citează oameni de ştiinţă care spun că ar putea dura ani întregi până acceleratorul să poată să fie funcţional din nou, şi încă acesta n-ar fi cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla cu el. Fizicienii lasă şi o portiţă nenorocului de scăpare şi spun: e posibil şi ca LHC să nu mai poată fi reparat.

LHC a fost construit să accelereze protoni la o energie de şapte trilioane de electrovolţi şi să-i ciocnească cu scopul de a găsi particule şi forţe care au stăpânit înainte de prima trilionime de secundă a timpului, dar, în primul ei an, maşinăria era programată să funcţioneze la o energie de doar patru trilioane de electrovolţi, urmând să-şi îmbunătăţească performanţele un an sau doi mai târziu. Fizicieni şi europeni, şi americani deopotrivă spun însă că sunt încrezători că acceleratorul european LHC va face descoperiri istorice în ştiinţă şi că îşi va prinde repede rivalul american din urmă, chiar şi funcţionând la o capacitate mai mică, mergând pe principiul „toate marile acceleratoare de particule au avut parte de începuturi dureroase“.

„Acestea sunt probleme pe care le au copiii“, spune unul dintre ei, Peter Limon, fizician la Fermi National Accelerator Laboratory, care a ajutat la construirea LHC. Însă alţi fizicieni nu se arată aşa de îngăduitori cu împotmolirea dintru-nceput a LHC în misterioase probleme tehnice şi nu-şi ascund nici nerăbdarea şi nici dezamăgirea. „Am aşteptat 15 ani să fie construit LHC, vreau să fie pus odată pe picioare. Nu mai putem tolera încă un dezastru“, spune Nima Arkani-Hamed, specialistă recunoscută în teoria particulelor de la Institute for Advanced Study de la Princeton.

Cel mai bun accelerator de particule din Europa de Est, la Măgurele

Institutul de Fizică Atomică şi Inginerie Nucleară (IFIN) a investit câteva milioane de euro pentru a construi un accelerator de particule modern la Măgurele. „Este cel mai bun cel puţin din Europa de Est, dacă nu din toată Europa“, spune despre el prof. Nicolae Zamfir, directorul IFIN, care la rândul său a predat la Universitatea Yale. „Am investit în el ca să ne păstrăm la standarde internaţionale în cercetare. În plus, ne facilitează legături şi colaborări cu fizicieni de la universităţi cunoscute din lume, din Europa şi SUA, care vin şi cer timp de experiment la acceleratorul nostru. Bine, acceleratorul nostru e mult mai mic decât LHC de la Geneva“. (Cotidianul)