|
O dată cu progresul tehnologic, inteligenţa artificială a ieşit din
romanele şi filmele Sci-Fi şi a devenit parte din viaţa de zi cu zi a
fiecărui individ. Câteva exemple cunoscute sunt roboţii antropomorfi,
programele de jucat şah, calculatoarele cu care poţi dialoga într-un
limbaj similar celui uman şi programele de traducere automată sau de
găsire a informaţiei pe internet.
Însă de departe cel mai
important şi ambiţios proiect care implică inteligenţa artificială
este Blue Brain Project, un proiect ce deţine unul dintre cele mai
puternice sisteme informatice din lume, având 10.000 de procesoare.
Acesta permite cercetarea mult mai amănunţită a funcţiilor şi
proceselor cerebrale, precum şi replicarea acestora.
Recent,
în cadrul conferinţei internaţionale TED 2009 (Technology,
Entertainment, Design) din Oxford, şeful proiectului, Henry Markram, a
declarat că se află într-o fază foarte avansată cu simulările unor
părţi ale creierului, toate încununate de succes.
Potrivit
news.bbc.co.uk, până în pre-zent, informaţiile despre sistemul de
funcţionare a creierului au fost foarte vagi şi puţine, însă acum, prin
utilizarea modelului digital, oamenii de ştiinţă vor putea rula
simulări ale creierului la nivel molecular, descifrând astfel modurile
de gândire, mecanismele percepţiei şi ale memoriei. De asemenea, se
speră ca, o dată cu aceste noi metode de analizare a creierului, să se
descopere de ce unele zone din creier nu funcţionează corect şi ce
determină apariţia unor boli sau afecţiuni cum ar fi autismul,
schizofrenia şi depresiile. Profesorul îşi exprimă însă şi rezervele
privind proiectul, spunând că evoluează cu o rapiditate ieşită din
comun, şi se declară chiar îngrijorat de unele aspecte.
DE LA ŞOBOLAN LA OM Proiectul
a început prin a modela 10.000 de neuroni şi 30 de milioane de
conexiuni sinaptice ce formează neocortexul de mamifer (şobolan).
Această parte a creierului unui mamifer a fost aleasă pentru structura
sa eterogenă ce constă în mai multe tipuri diferite de sinapse şi
canale. "Nu are nici un rost să visezi la modelarea creierului dacă nu
poţi să-i faci o copie", a spus Markram.
Prin testări repetate,
simularea a fost adusă până la punctul în care a rezultat acelaşi
comportament precum zona reală. "Nu e imposibil să construim un creier
uman şi o vom face cam în 10 ani. Iar când o să reuşim, o să trimitem o
hologramă la următoarea ediţie a TED, să ne reprezinte", a încheiat
profesorul.
Sistemul informatic utilizat în cadrul proiectului
Blue Brain este format din cinci rafturi conţinând 2.000 de procesoare
fiecare şi are o performanţă teoretică de 360 TFLOPS (10a12 FLOPS).
FLOPS este o unitate de măsură pentru performanţă. Supercomputerul
utilizează jumătate din toată energia consumată de departamentul
IT al Şcolii Federale Politehnice din Lausanne, locul de derulare. (Jurnalul National)
|