Şomeri din Educaţie cu marca Boc

Prima Pagina

Stiri||Noutati

Stiri Economie

Şomeri din Educaţie cu marca Boc

Miercuri, 06 Ianuarie 2010 08:40

Şomeri din Educaţie cu marca Boc Cei 15.000 de viitori şomeri din învăţământul preuniversitar au fost „contabilizaţi” pe hârtie încă de anul trecut, când la şefia Ministerului Educaţiei se afla interimarul Emil Boc.

Directorii de şcoli să stea mai mult la catedră, profesorii cu vechime să-şi mai treacă încă două ore în orar, clasele să se comaseze, fără însă a se depăşi numărul legal de elevi. Sunt propunerile ministrului Daniel Funeriu pentru „eficientizarea sistemului de educaţie”, după cum a precizat acesta, chiar de mai multe ori, după întâlnirea de ieri cu sindicaliştii.

Funeriu nu s-a referit însă şi la efectele acestor măsuri. În plus, nu a făcut nicio menţiune clară privind reformarea radicală a sistemului anunţată, săptămâna trecută, de preşedintele Traian Băsescu: maximum şase materii de studiu pe an, în loc de 13, şcoli de la sate „comasate” în şcolile din
comune, implicând asigurarea de profesori titulari şi a transportului elevilor, dar şi reconversia profesională a suplinitorilor ce urmează să fie disponibilizaţi.

Mai mult, surse din minister au confirmat faptul că Daniel Funeriu nu a avut nicio legătură cu emiterea ordonanţei de urgenţă prin care 15.000 de dascăli vor fi daţi afară.

De fapt, cel care ar fi pregătit terenul pentru această diminuare a posturilor ar fi fost premierul Emil Boc. Funeriu ar fi fost pus doar în situaţia de a-şi asuma măsura şi de a găsi soluţii, au explicat sursele citate.

Abandonul şcolar, un risc

Măsurile propuse de actualul ministru pentru diminuarea numărului de posturi în preuniversitar implică însă alte cheltuieli suplimentare. De exemplu, dacă se comasează unele clase, trebuie ca elevilor să li se asigure transportul sau cazarea, altfel numărul celor care abandonează şcoala, şi-aşa în creştere, ar putea fi şi mai mare.

Sindicaliştii au venit, ieri, înverşunaţi la discuţiile cu ministrul. „Dacă vor să desfiinţeze învăţământul, să ni se spună direct”, tuna şi fulgera Gheorghe Isvoranu, liderul Federaţiei Sindicale „Spiru Haret”.

Mai mult, la ieşirea de la întâlnire, o parte dintre ei au ameninţat: „Noi nu vom susţine această ordonanţă şi o vom ataca direct la Curtea Constituţională, prin Avocatul Poporului”. După teleconferinţa de azi cu inspectorii şcolari, Funeriu va avea o nouă discuţie cu sindicatele, marţea viitoare.

PROPUNERI PENTRU ACOPERIREA „GĂURILOR” DE LA CATEDRĂ

Mai multe ore pentru directori şi profesorii cu vechime

Concret, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au venit ieri cu patru soluţii pentru a acoperi „găurile” care vor apărea la catedră prin tăierea celor 15.000 de posturi începând cu anul şcolar 2010-2011.

În primul rând, orele susţinute până acum de cei ce vor pleca acasă ar urma să fie acoperite de directori, de directorii adjuncţi şi de profesorii cu gradul I didactic şi vechime de peste 25 de ani în învăţământ. În al doilea rând, clasele din mediul urban vor fi comasate, astfel încât să nu se depăşească numărul legal de elevi la clasă.

Criză, dar nu de timp

„Menţionez că măsurile vor fi aplicate de la 1 septembrie, ca să evităm situaţiile din trecut în care totul se făcea în criză de timp. Acum, va fi suficient timp pentru a discuta cu partenerii sociali”, a specificat ministrul Daniel Funeriu.

Primii „sacrificaţi” de măsurile care se presupune că ar „eficientiza educaţia şi modul de cheltuire a banilor publici” vor fi, aşadar, directorii şi directorii adjuncţi, care vor munci mai mult pe aceleaşi salarii.

Dublarea normei

Astfel, dacă potrivit Statutului personalului didactic, directorii de şcoli erau degrevaţi total sau parţial de norma de predare, stând la catedră doar între două şi şase ore pe săptămână, aceştia vor trebui să lase îndatoririle administrative şi să se întoarcă la clase pentru 6-12 ore pe săptămână.

Reprezentanţii ministerului au precizat însă că îşi asumă dezavantajul acestei măsuri.

În opt judeţe din ţară, aproape 1.600 de directori nu au nicio oră, iar aproximativ 700 de adjuncţi stau în clase doar între două şi şase ore, în timp ce, în celelalte judeţe, 7.100 de directori şi aproape 1.900 de adjuncţi predau între patru şi zece ore. Cu toate acestea, Funeriu dă asigurări că economia va fi pe măsură: „Vom câştiga astfel 2.200 de norme”.

Dascălii cu vechime primesc două ore „cadou”

A doua categorie de cadre didactice afectate de disponibilizări vor fi profesorii cu grad didactic I şi peste 25 de ani vechime la catedră. Dacă, până acum, cei peste 40.000 de profesori din această categorie aveau câte 16 ore pe săptămână, dacă se vor aplica măsurile propuse, aceştia îşi vor prelungi programul cu încă două ore.

Astfel, peste 4.600 de norme didactice vor dispărea şi se va renunţa la plata cu ora a învăţătorilor şi educatorilor cu vechime de peste 25 de ani, lucru ce până în prezent era echivalent cu 3.300 de posturi. În total, ministrul are în vedere o reducere a 8.000 de norme didactice.

O altă propunere făcută de noul ministru este ca şcolile să nu mai dobândească personalitate juridică dacă au doar 200 de elevi şi preşcolari şi/sau 100 de preşcolari, în cazul grădiniţelor. O unitate de învăţământ va avea propriul director şi personal administrativ doar dacă va avea 300 de elevi şi preşcolari şi/sau 150 de preşcolari.

Cu alte cuvinte, două şcoli cu maximum 200 de elevi se vor reuni în subordinea unui singur director, mai-marii din educaţie apreciind că se vor reduce astfel aproape 2.000 de posturi de directori.

Acest lucru ar putea însemna că, dacă directorii concediaţi se vor întoarce la catedră, se vor economisi toate indemnizaţiile de conducere pe care aceştia le primeau şi se vor reduce, implicit, şi posturile nedidactice, de genul se cretar sau contabil.

Şcoli fără „stăpân”

Reprezentanţii Ministerului Educaţiei sunt însă conştienţi că ar putea întâmpina refuzul autorităţilor locale de a desfiinţa personalitatea juridică a anumitor şcoli care se administrează singure

Consiliile locale se opun şi în prezent desfiinţării personalităţii juridice
a unor şcoli ce au sub 200 de elevi şi/sau 100 de preşcolari, lucru ce pune la îndoială posibilitatea de a aplica această măsură în cazul unui „plafon” mai mare.

Ultima dintre măsuri, care ar aduce o reducere de aproximativ 1.400 de clase şi aproape 1.850 de cadre didactice, este organizarea claselor de trecere, adică clasa I, a V-a şi a IX-a, la limita maximă prevăzută de lege. Adică, în şcolile în care există mai multe clase care nu ating numărul maxim de elevi, acestea să se unească şi elevii să fie repartizaţi din nou. Potrivit oficialilor, creşterea numărului de elevi la clasă va spori şi calitatea actului educaţional.

Nemulţumiţi, sindicaliştii au o listă de nelămuriri pe care ministrul Funeriu va trebui să le clarifice la următoarea întâlnire. Una dintre acestea: „Cu cât s-a suplimentat sistemul de învăţământ în ultimii patru ani din punct de vedere al personalului?”.

REFORMĂ DIN CUVINTE

Băsescu vrea şase discipline la liceu

Preşedintele Traian Băsescu visa în urmă cu câteva zile o reformare totală a programei şcolare, astfel încât discipline care au existat până acum să dispară cu desăvârşire din orar.

„Eu sper că anul şcolar 2010-2011 va începe în cu totul altă structură de învăţământ. De exemplu, copiii învaţă astăzi la liceu 13 materii, chiar 14 materii. Într-un sistem de educaţie reformat, numărul de materii trebuie să fie 6-7 pe an. Dacă se face şi reforma curriculară, există posibilitatea unei disponibilizări mai ample”, a precizat şeful statului. Tot acesta mai specifica şi că dascălii ar trebui să se gândească la reconversie profesională, adică să se gândească ca pe viitor să se reprofileze pe alte discipline cu căutare.

De la venirea sa în minister, Daniel Funeriu nu a specificat nimic despre reforma curriculară, însă există zvonuri care ar confirma această posibilitate. Există şi un studiu realizat în vara anului trecut de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, care nu ia însă în calcul posibilitatea reducerii numărului de discipline, ci doar a numărului de ore la unele materii.

Cu toate acestea, raportul menţionează că o treime din timpul pe care elevii îl au la dispoziţie în cele cinci zile de şcoală este dedicat activităţilor educative.

Astfel, la gimnaziu, experţii în educaţie propun ca obiectele al căror număr de ore va fi redus să fie istoria, geografia, fizica şi chimia, în favoarea matematicii şi a limbii şi literaturii române, care vor primi mai mult timp din orar.

Cu toate acestea, elevii vor sta la şcoală tot 30 de ore pe săptămână, ca şi până în prezent, potrivit raportului. Documentul ia în calcul şi adaptarea programei la cele opt competenţe-cheie pe care fiecare elev trebuie să le dobândească la absolvirea învăţământului obligatoriu, aşa cum cere Uniunea Europeană. (Evenimentul Zilei)