|
Acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) a salvat România de la o
situaţie financiară dificilă, însă poate fi o armă cu două tăişuri.
Dacă Guvernul nu-şi va respecta angajamentele, ţara va fi împinsă spre
haos.
Să ne gândim numai ce s-ar putea întâmpla dacă FMI ar refuza să ne
elibereze o tranşă din împrumut? Rezervele internaţionale ale României
ar scădea drastic (cu suma neîncasată de la FMI), agenţiile de rating
ne-ar descalifica, leul s-ar prăbuşi, firmele ar da falimente pe
capete, România ar fi în haos.
Despre pericolul care ne
pândeşte a vorbit limpede şi consilierul guvernatorului BNR, Lucian
Croitoru. "În măsura în care politicile se vor abate de la cele
asumate, pieţele ar putea deveni şi mai irascibile. O astfel de abatere
ar reprezenta un mare pericol pentru stabilitatea cursului de schimb",
a declarat Croitoru.
El a explicat că sustenabilitatea
acordului depinde de felul în care autorităţile îşi vor asuma până la
capăt responsabilitatea pentru măsurile necesare. "Un deficit bugetar
de 4,6% din PIB, la o contracţie a economiei cu 4%, reprezintă o
problemă de finanţare mult mai mare decât un deficit de 2% din PIB, la
o prognoză de creştere economică de 2,5%. Tocmai acesta a fost un
argument foarte puternic în favoarea acordului cu FMI", a mai spus
consilierul guvernatorului BNR.
O altă problemă este scăderea
rezervelor internaţionale ale României, în situaţia în care acordul
s-ar rupe. În calculele făcute, BNR s-a bazat pe cele 12,95 miliarde de
euro primite de la FMI pe parcursul a doi ani pentru înlocuirea în
rezerva BNR a banilor împrumutaţi de la băncile comerciale sub formă de
rezerve minime obligatorii (RMO). Valoarea acestora este tot de 12
miliarde de euro şi cum BNR s-a angajat să nu mai ia 40% din valorea
noilor linii de creditare care sosesc în ţară de la băncile-mamă,
vrând-nevrând în doi ani, pe măsură ce liniile de credite vechi vor fi
înlocuite, aceşti bani vor dispărea din rezerva ţării. Decizia BNR a
fost luată ieri şi, conform calculelor noastre, instantaneu 8
miliarde de euro vor fi eliberaţi în bănci pentru creditarea firmelor.
GREUL ABIA ÎNCEPE Acordul
cu FMI a fost bun pentru că ne-a dat doi ani, timp în care am putea să
ne punem aici în ţară lucrurile la punct. Adică să facem
restructurări, să nu mai finanţăm cu bani publici companii de stat
ineficiente, să nu mai risipim banii. În aceşti doi ani avem multe
lucruri de făcut, iar FMI va veni periodic şi ne va controla la sânge.
Cum va observa că mimăm reformele, ne va întrerupe finanţarea. Aşa că
Guvernul trebuie să strângă bine şurubul cheltuielilor bugetare pentru
a se încadra în indicatorii macroeconomici trasaţi de FMI. Deficit
bugetar de 4,6%, recesiune de 4%, rata inflaţiei trebuie să reintre în
banda ţintită de BNR de 3,5% în acest an, cu o variaţie, în plus sau în
minus, de un punct procentual. FMI a spus că nu este de acod nici cu
rectificări bugetare dese care să crească deficitul.
Asta
înseamnă şomaj, salarii îngheţate, chiar micşorări la bugetarii cu
salarii mari. Imediat după discuţia cu FMI, ministrul Muncii, Marian
Sârbu, a anunţat că numărul şomerilor va creşte anul acesta la 800.000,
faţă de estimările iniţiale de 525.000. Una dintre cele mai lovite
companii este CFR, unde programul de restructurare a sistemului
feroviar prevede concedierea a 12.139 de salariaţi dintr-un total de
67.000 de angajaţi. Lucrurile nu sunt de loc simple, dacă avem în
vedere că, după 1990, ţara noastră a reuşit să ducă la bun sfârşit un
singur acord cu FMI. Din şapte. Mimarea reformelor şi indisciplina
financiară au dus la ruperea acestor înţelegeri, de fiecare dată, sub
presiunea străzii şi din cauza incapacităţii guvernanţilor să pună
interesele ţării în faţa celor proprii.
Lucian Tudose "Stabilitatea cursului de schimb va fi prima afectată dacă Guvernul nu respectă angajamentele asumate la FMI", spune Croitoru (Jurnalul.ro)
|